Portul popular
• Portul popular este specific Văii Crisurilor. Costumul popular este destul de simplu, dar mai este purtat foarte rar, de batrâni, în zile de sarbatoare sau pe scena, în cadrul unor spectacole folclorice. Caracteristice sunt broderiile nesofisticate cu flori, cruciulite si benzi de culoare neagra. Femeile poarta pieptar negru din piele, acoperit cu broderii compacte, iar barbatii poarta „sarica” (bunda din piei de oaie). Descriere: „Barbatii poarta vara palarii cu margini mai late ridicate în sus, împodobite cu fir aurit ori cu snur întors de 3 / 4 ori în jurul gavaliei si apoi lasati ciucuri îndarat, sau palarii de paie. Iarna, unii poarta caciuli negre de oaie. Au camasi facute din pânza, bumbac sau giolghiu, cu gulerul ridicat în sus sau îndoit în jos, împodobit cu arniciu rosu ori negru, sau cu ata. Cîmîsile au mâneci strâmte, cu pumnasi cusuti în brânele, salbanasi si ochisori din arniciu sau ata. Peste camasi se încing cu curele (serpare) late, de piele. Peste curea poarta laibar larg si lung pâna la solduri, tesut din cânepa ori bumbac cu „ochisori”. Cioarecii (pantaloni strâmti pe picior – n. red.) sunt din lâna si cusuti simplu. (…) Fetele poarta pe cap cârpa (naframa, chischineu), alba sau pestrita si legata îndarat. Nevestele poarta pe cap învelitoare de geolgiu sau bumbac. Au camase (iie) pâna la solduri si deosebita de poale. Iia are de o parte si de alta a gâtului„gurelus”, cusut cu arnici negru sau rosu în „brânele „ sau „salbanasi”. Gura camasii e cusuta cu arniciu sau matase.
|
• Portul popular este specific Vaii Crisurilor. Costumul popular este destul de simplu, dar mai este purtat foarte rar, de batrâni, în zile de sarbatoare sau pe scena, în cadrul unor spectacole folclorice. Caracteristice sunt broderiile nesofisticate cu flori, cruciulite si benzi de culoare neagra. Femeile poarta pieptar negru din piele, acoperit cu broderii compacte, iar barbatii poarta „sarica” (bunda din piei de oaie). Descriere: „Barbatii poarta vara palarii cu margini mai late ridicate în sus, împodobite cu fir aurit ori cu snur întors de 3 / 4 ori în jurul gavaliei si apoi lasati ciucuri îndarat, sau palarii de paie. Iarna, unii poarta caciuli negre de oaie. Au camasi facute din pânza, bumbac sau giolghiu, cu gulerul ridicat în sus sau îndoit în jos, împodobit cu arniciu rosu ori negru, sau cu ata. Cîmîsile au mâneci strâmte, cu pumnasi cusuti în brânele, salbanasi si ochisori din arniciu sau ata. Peste camasi se încing cu curele (serpare) late, de piele. Peste curea poarta laibar larg si lung pâna la solduri, tesut din cânepa ori bumbac cu „ochisori”. Cioarecii (pantaloni strâmti pe picior – n. red.) sunt din lâna si cusuti simplu. (…) Fetele poarta pe cap cârpa (naframa, chischineu), alba sau pestrita si legata îndarat. Nevestele poarta pe cap învelitoare de geolgiu sau bumbac. Au camase (iie) pâna la solduri si deosebita de poale. Iia are de o parte si de alta a gâtului„gurelus”, cusut cu arnici negru sau rosu în „brânele „ sau „salbanasi”. Gura camasii e cusuta cu arniciu sau matase.
|
| Mai poarta si „laibar” de pânza, bumbac rasucit (misir) sau postav. Se încing peste mijloc cu brâne de lâna sau cu cingatori. La spate, (poalele) au opreg, catrinta ori zadie de lâna neagra sau de diferite culori, iar dinainte sort. Ca vesmânt de iarna au tundra, laibar de lâna sau suba, ca si barbatii.” (Atanasie Bran – Monografia judetului Hunedoara, |